<?xml version="1.0" encoding="utf-8"?>
<feed xmlns="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xml:lang="ro">
	<title>Evrei.net</title> 
	<subtitle type="text">Evrei, romani in Israel</subtitle>
	<link rel="alternate" type="application/xhtml+xml" href="http://evrei.net" />
	<link rel="self" type="application/atom+xml" href="http://evrei.net/index.php?feed=atom" />
	<updated>2013-05-09T11:46:00Z</updated>
	<id>tag:evrei.net,2003:/</id>
	<rights><![CDATA[copyright...]]></rights>
	<generator uri="http://www.retronew.net/sato/" version="1.0.8">sato</generator>
		<entry>
			<author><name>Evreu Israel</name></author>
			<title><![CDATA[Israel avertizează: Rusia se pregăteşte să livreze Siriei sisteme antirachetă]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://evrei.net/index.php?c=437" />
			<id>tag:evrei.net,2003:/c=437</id>
			<published>2013-05-09T11:46:00Z</published>
			<updated>2013-05-09T11:46:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[
Autorităţile israeliene au informat Washingtonul cu privire la  posibilitatea ca, p&#226;nă la sf&#226;rşitul acestui an, Rusia să livreze patru  baterii antirachetă S-300 Siriei, ţară măcinată de un s&#226;ngeros  (306 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://evrei.net/index.php?c=437"><![CDATA[
Autorităţile israeliene au informat Washingtonul cu privire la  posibilitatea ca, p&#226;nă la sf&#226;rşitul acestui an, Rusia să livreze patru  baterii antirachetă S-300 Siriei, ţară măcinată de un s&#226;ngeros război  civil, ceea ce ar putea conduce la consolidarea capacităţilor de apărare  antiaeriană siriene, potrivit cotidianului american The Wall Street  Journal.

SUA, care &#238;ncearcă să aşeze la masa tratativelor puterea şi  opoziţia din Siria, şi-au exprimat preocuparea &#238;n legătură cu aceste  planuri ale Moscovei, scrie la r&#226;ndul său The New York Times.Rusia  livrează de mult timp arme sirienilor, dar apariţia de baterii ruseşti  S-300 pe coasta siriană ar crea un avantaj major pentru apărarea  antiaeriană a Siriei. O astfel de achiziţie  ar limita posibilităţile de  acţiune a SUA şi a altor ţări &#238;n spaţiul aerian sirian şi ar face  dificilă instituirea unor zone de interdicţie aeriană.Nu este  clar &#238;ncă dacă Washingtonul chiar crede &#238;n perspectivele acestei  tranzacţii, după recenta vizită a secretarului de stat John Kerry la  Moscova, unde acesta a convenit cu omologul său rus Serghei Lavrov să  &#238;ncerce să-i aducă la masa negocierilor pe rebeli şi pe reprezentanţii  preşedintelui Bashar al-Assad.Un acord dat&#226;nd din 2010 prevede livrarea a patru baterii S-300 de către Rusia Siriei contra sumei de 900 milioane de dolari.Conform  informaţiilor deţinute de Israel, o primă tranşă de bani pentru această  tranzacţie a fost efectuată &#238;n Siria chiar &#238;n acest an prin intermediul  Băncii pentru Dezvoltare şi Afaceri Economice Externe a Rusiei  (Vneşeconombank, VEB).Potrivit WSJ, care citează surse  israeliene, fiecare baterie C-300 este compusă din şase lansatoare, cu  144 de rachete cu rază medie. Primele livrări ar putea să fie realizate  &#238;n următoarele trei luni şi ar urma să fie finalizate &#238;nainte de  sf&#226;rşitul anului 2013.mai mult : http://m.evz.ro/news/1036531]]></content>
		</entry>
		<entry>
			<author><name>Evreu Israel</name></author>
			<title><![CDATA[„Domestic”, disponibil in premiera și pentru spectatorii din afara Romaniei, pe Webkino.ro]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://evrei.net/index.php?c=436" />
			<id>tag:evrei.net,2003:/c=436</id>
			<published>2013-05-09T05:10:00Z</published>
			<updated>2013-05-09T05:10:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[


   &#206;n premieră, filmul &#8222;Domestic&#8221;, &#238;n regia lui Adrian Sitaru, poate fi văzut de spectatorii din țară, dar și de cei din afara granițelor. Pentru prima dată, rom&#226;nii  (266 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://evrei.net/index.php?c=436"><![CDATA[


   &#206;n premieră, filmul &#8222;Domestic&#8221;, &#238;n regia lui Adrian Sitaru, poate fi văzut de spectatorii din țară, dar și de cei din afara granițelor. Pentru prima dată, rom&#226;nii stabiliți &#238;n alte state pot viziona un film rom&#226;nesc &#238;n FullHD, simultan cu lansarea &#238;n cinematografele din Rom&#226;nia, pe www.webkino.ro. Momentul marchează și prima utilizare a noii platforme Vimeo on Demand pentru distribuirea &#238;n sistem VoD a unui film, &#238;n același timp cu premiera &#238;n cinema.Costul unui &#8222;bilet&#8221; electronic, cu toate taxele incluse, este de 5 dolari. Plata poate fi efectuată cu cardul sau prin serviciul PayPal. Sistemul este disponibil și pe telefon mobil și tabletă, dacă posesorii au instalată aplicația Vimeo. &#206;nainte de plată, sistemul Vimeo le va cere utilizatorilor să-și creeze gratuit un cont, cu o adresă de email și o parolă proprie sistemului. &#8222;Domestic&#8221; are subtitrare &#238;n limba engleză si franceza.Filmul este restricționat pentru publicul din Rom&#226;nia p&#226;nă pe data de 23 iulie 2013.&#160;Al treilea lungmetraj al lui Adrian Sitaru după &#8222;Pescuit sportiv&#8221; (2008) şi &#8222;Din dragoste cu cele mai bune intenţii&#8221; (2011),ambele premiate in numeroase festivaluri internationale de renume, &#8222;Domestic&#8221; este o comedie savuroasa despre &#8222;oameni care măn&#226;ncă animalele pe care le iubesc şi animalele care iubesc oamenii necondiţionat&#8221;. Protagoniști sunt c&#226;țiva vecini de bloc și c&#226;țiva simpatici locatari necuv&#226;ntători: un iepure, o găină, o pisică, un c&#226;ine şi un porumbel.Din distribuție fac parte Adrian Titieni și fiica sa, Ariadna Titieni (12 ani), Gheorghe Ifrim, Clara Vodă, Ioana Flora, Sergiu Costache și Dan Hurduc (9 ani).
Trailerul filmului: http://www.youtube.com/watch?v=sog9bvuYZHI&#38;feature=youtu.be.
Mai multe despre film gasiti pe www.domesticthemovie.ro. si pe pagina de Facebook a filmului: http://www.facebook.com/Domestic.TheMovie.]]></content>
		</entry>
		<entry>
			<author><name>Evreu Israel</name></author>
			<title><![CDATA[AVIAŢIA ISRAELIANĂ a atacat ţinte din SIRIA]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://evrei.net/index.php?c=435" />
			<id>tag:evrei.net,2003:/c=435</id>
			<published>2013-05-05T17:52:00Z</published>
			<updated>2013-05-05T17:52:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[


   Israelul a declanşat un atac aerian contra unui transport de rachete &#238;n  Siria, destinate gherilelor Hezbollah din Libanul vecin, au declarat  oficiali israelieni citaţi de  (138 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://evrei.net/index.php?c=435"><![CDATA[


   Israelul a declanşat un atac aerian contra unui transport de rachete &#238;n  Siria, destinate gherilelor Hezbollah din Libanul vecin, au declarat  oficiali israelieni citaţi de Reuters.  Israelul a anunţat de multă vreme că este pregătit să recurgă la forţă  pentru a pre&#238;nt&#226;mpina ca armele siriene, inclusiv reputatul arsenal  chimic al preşedintelui Bashar al-Assad, să ajungă la aliaţii Hezbollah  sau la rebelii islamişti, care participă de doi ani la războiul civil  contra guvernului de la Damasc. Israelul este &#238;ngrijorat că  dacă Assad va fi &#238;nvins, luptătorii islamişti ar putea &#238;ntoarce armele  contra lor, după 40 de ani de calm relativ la zona de graniţă de pe  &#206;nălţimile Golan.
Citiţi mai mult: AVIAŢIA ISRAELIANĂ a atacat ţinte din SIRIA | VIDEO - Internaţional &#62; EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/aviatia-israeliana-a-atacat-tinte-din-siria-1035838.html#ixzz2SRSlQXEE EVZ.ro ]]></content>
		</entry>
		<entry>
			<author><name>Evreu Israel</name></author>
			<title><![CDATA[Premierul Israelului vrea un referendum in cazul unui acord de pace cu palestinienii ]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://evrei.net/index.php?c=434" />
			<id>tag:evrei.net,2003:/c=434</id>
			<published>2013-05-03T11:54:00Z</published>
			<updated>2013-05-03T11:54:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat joi ca vrea sa  supuna unui referendum orice acord de pace cu palestinienii, informeaza  Mediafax. &#34;Daca vom ajunge la un acord de  (154 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://evrei.net/index.php?c=434"><![CDATA[Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat joi ca vrea sa  supuna unui referendum orice acord de pace cu palestinienii, informeaza  Mediafax. &#34;Daca vom ajunge la un acord de pace cu  palestinienii, vreau sa-l supun unui referendum&#34;, a afirmat Netanyahu,  in timpul unei conferinte cu ministrul elvetian al Afacerilor Externe,  Didier Burkhalter, potrivit unui comunicat al serviciilor sale, citat de  AFP.Netanyahu a facut aceasta declaratie intr-un moment in care  Statele Unite doresc sa incurajeze o relansare a negocierilor intre  Israel si palestinieni, intrerupte in toamna anului 2010.In septembrie 2010, el s-a declarat in favoarea unui referendum asupra oricarui acord incheiat cu palestinienii.Comentatorii  au apreciat la acea vreme ca premierul incearca sa neutralizeze  radicalii din coalitia sa, care se opun oricarei concesii teritoriale in  Cisiordania ocupata, lasand decizia finala la mana alegatorilor....&#160;&#160;&#160;
Premierul Israelului vrea un referendum in cazul unui acord de pace cu palestinienii ]]></content>
		</entry>
		<entry>
			<author><name>Evreu Israel</name></author>
			<title><![CDATA[Cel mai bogat om din Israel se mută. VEZI unde]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://evrei.net/index.php?c=431" />
			<id>tag:evrei.net,2003:/c=431</id>
			<published>2013-04-09T11:04:00Z</published>
			<updated>2013-04-09T11:04:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[Idan Ofer, cel mai bogat om din Israel, se va muta la Londra. Decizia sa  a st&#226;rnit o dezbatere aprinsă &#238;n Ţara Sf&#226;ntă despre inegalitatea  financiară.    (96 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://evrei.net/index.php?c=431"><![CDATA[Idan Ofer, cel mai bogat om din Israel, se va muta la Londra. Decizia sa  a st&#226;rnit o dezbatere aprinsă &#238;n Ţara Sf&#226;ntă despre inegalitatea  financiară.   Ofer (57 de ani) are o avere de aproximativ 6,5 miliarde de dolari a  hotăr&#226;t să părăsească Israelul din motive personale. Mama sa trăieşte &#238;n  Londra, iar fiul său a părăsit de cur&#226;nd armata israeliană şi doreşte  să &#238;şi facă studiile &#238;n Marea Britanie.
Citiţi mai mult: Cel mai bogat om din Israel se mută. VEZI unde - Economie &#62; EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/cel-mai-bogat-om-din-israel-se-muta-vezi-unde-1031945.html#ixzz2PxmCS8Yu EVZ.ro ]]></content>
		</entry>
		<entry>
			<author><name>Evreu Israel</name></author>
			<title><![CDATA[ATAC informatic masiv: OBIECTIVUL- ştergerea Israelului din spaţiul cibernetic]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://evrei.net/index.php?c=430" />
			<id>tag:evrei.net,2003:/c=430</id>
			<published>2013-04-08T08:47:00Z</published>
			<updated>2013-04-08T08:47:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[Israelul este vizat &#238;n prezent de un atac informatic masiv, dar a  reuşit pentru moment să limiteze pagubele, cu ajutorul unei mai bune  pregătiri dec&#226;t &#238;n urmă cu  (183 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://evrei.net/index.php?c=430"><![CDATA[Israelul este vizat &#238;n prezent de un atac informatic masiv, dar a  reuşit pentru moment să limiteze pagubele, cu ajutorul unei mai bune  pregătiri dec&#226;t &#238;n urmă cu un an, au anunţat duminică Guvernul şi unul  dintre cei mai cunoscuţi experţi informatici din ţară.
 Grupul de hackeri Anonymous a anunţat s&#226;mbătă un atac important  pentru duminică &#238;mpotriva site-urilor israeliene, cu obiectivul  &#34;ştergerii Israelului din spaţiul cibernetic&#34;, &#238;n solidaritate cu  poporul palestinian.
 Atacul a afectat mai ales site-urile premierului, ministerelor Apărării  şi Educaţiei, dar şi pe cel al Biroului Central de Statistică, &#238;nsă  toate aceste site-uri păreau că funcţionează &#238;n mod normal duminică.
 Duminică &#34;la pr&#226;nz (12.00, ora Rom&#226;niei), site-urile Guvernului  israelian erau accesibile publicului, aşa cum au fost &#238;ntregul weekend&#34;,  a declarat Ministerul Finanţelor &#238;ntr-un comunicat.
 Doar site-ul Ministerului Educaţiei a fost blocat temporar, &#34;din cauza  unei probleme tehnice care a fost reparată&#34;, adaugă aceeaşi sursă, fără  alte precizări.

     			ATAC informatic masiv: OBIECTIVUL- ştergerea Israelului din spaţiul cibernetic. Cine e &#238;n spatele operaţiunii 			Externe 			ieri, 17:18 		
]]></content>
		</entry>
		<entry>
			<author><name>Evreu Israel</name></author>
			<title><![CDATA[Israel: Benjamin Netanyahu critica negocierile privind programul nuclear al Iranului]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://evrei.net/index.php?c=429" />
			<id>tag:evrei.net,2003:/c=429</id>
			<published>2013-04-07T14:57:00Z</published>
			<updated>2013-04-07T14:57:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[Premierul israelian Benjamin Netanyahu a criticat, miercuri,  negocierile marilor puteri cu Teheranul asupra programului nuclear al  Iranului, conform unei declaratii oficiale, anunta AFP.   &#34;Noi  nu  (140 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://evrei.net/index.php?c=429"><![CDATA[Premierul israelian Benjamin Netanyahu a criticat, miercuri,  negocierile marilor puteri cu Teheranul asupra programului nuclear al  Iranului, conform unei declaratii oficiale, anunta AFP.   &#34;Noi  nu trebuie sa acceptam ca o tara ca Iranul sa poarte negocieri si in  acelasi timp sa dezvolte arme nucleare, amenintand ca le va folosi&#34;, a  declarat Netanyahu in timpul unei intalniri la Ierusalim cu ministrul de  externe norvegian, Espen Barth Eide. 
&#34;Exista probleme  importante in Orientul Mijlociu, precum incercarea de a se realiza pacea  cu palestinienii, dar acestea raman in urma pana cand se finalizeaza  negocierile cu Iranul&#34;, sustine Netanyahu.
Iranul solicita  eliminarea sanctiunilor majore si insista ca dreptul de a imbogati  uraniu sa fie recunoscut de catre comunitatea internationala. mai mult : 
Israel: Benjamin Netanyahu critica negocierile privind programul nuclear al Iranului]]></content>
		</entry>
		<entry>
			<author><name>Evreu Israel</name></author>
			<title><![CDATA[Dacă vrei să reuşeşti în viaţă fă-ţi cel puţin un prieten evreu]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://evrei.net/index.php?c=428" />
			<id>tag:evrei.net,2003:/c=428</id>
			<published>2013-03-26T10:24:00Z</published>
			<updated>2013-03-26T10:24:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[Dacă a existat ceva care şi-a pus amprenta asupra vieţii lui Dumitru Sinu, protagonist al unor scene de viaţă inedite după trecerea graniţelor de stat ale Rom&#226;niei, atunci se poate  (3197 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://evrei.net/index.php?c=428"><![CDATA[Dacă a existat ceva care şi-a pus amprenta asupra vieţii lui Dumitru Sinu, protagonist al unor scene de viaţă inedite după trecerea graniţelor de stat ale Rom&#226;niei, atunci se poate afirma, fără doar şi poate, că evreii pe care i-a cunoscut de-a lungul vremii au avut un rol cov&#226;rşitor &#238;n ascensiunea sa spre o viaţă prosperă.&#160; &#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160;&#160; &#160;&#8222;Doamnă, puteţi să beţi din gamela mea&#8221;&#8222;Pe c&#226;nd ne aflam &#238;n lagărul din Iugoslavia &#8211; &#238;şi &#238;ncepe istorisirea nea Mitică &#8211; &#238;n aceeaşi &#238;ncăpere cu cei din grupul de rom&#226;ni din care făceam şi eu parte, erau mai multe persoane de ambele sexe, cu paturile destul de apropiate ca să se poată auzi &#238;n liniştea nopţii şoaptele vecinilor&#8221;. Fusese una dintre lungile nopţi petrecute &#238;n lagărul s&#226;rbesc, &#238;n care, dinspre paturile de refugiaţi rom&#226;ni care se aflau &#238;n apropierea sa, nea Mitică a auzit o discuţie &#238;ntre doi soţi de cur&#226;nd sosiţi acolo: Bine, măi Alecule, acum am m&#226;ncat, dar mie mi-e aşa de sete, de numa&#8217;! Dar de unde să-ţi aduc eu apă acum?- a &#238;ntrebat-o&#160; soţul, pentru că nu ştia unde era f&#226;nt&#226;na şi mai era şi noapte, iar ei nu cunoşteau mai nimic din regulile casei&#8230; &#160; &#160;&#160;&#160; &#160;Nea Mitică, la vremea aceea t&#226;năr cu suflet mare şi de felul lui săritor atunci c&#226;nd era nevoie &#8211; doar crescuse &#238;n spiritul unei familii de ardeleni cinstiţi şi cu frică de Dumnezeu &#8211; auzind conversaţia, s-a apropiat de d&#226;nşii oferindu-se să le dea o m&#226;nă de ajutor: &#8222;Doamnă, vă aduc eu apă! Dar va trebui să beţi din gamela mea&#8230;&#8221; Şi aşa a făcut! Vesela folosită &#238;n lagăr semăna cu cea din unităţile noastre militare, locul farfuriei de supă fiind ţinut de gamelă. Era o noapte &#238;ntunecată şi drumul spre f&#226;nt&#226;nă era plin de noroi, dar nu era o problemă, Mitică al nostru avea cizme!&#160;&#160; &#206;n dimineaţa următoare, cei doi i-au mulţumit pentru gestul pe care-l făcuse cu o seară &#238;n urmă şi au intrat &#238;n vorbă. Era o familie de intelectuali, mult mai &#238;n v&#226;rstă dec&#226;t Mitică, domnul fiind rom&#226;n, iar doamna evreică: Alexandru şi Sonia Bunescu. S-au &#238;mprietenit de &#238;ndată şi prieteni au rămas o viaţă!&#160;&#160;&#160;&#160; &#160;&#160;&#160; &#160;&#160;&#160; &#160; &#8222;Du-te la Paris, &#238;ţi plătesc eu biletul&#8221;&#160; &#160;&#160;&#160; &#160;Domnul Bunescu se născuse &#238;n Alexandria &#238;n anul 1895. Student al Şcolii Naţionale de Construcţii Drumuri şi Poduri &#238;n timpul primului război mondial, fusese transferat la Şcoala Superioară de Artilerie. A &#238;ntrerupt pentru o perioadă studiile primei facultăţi, continu&#226;ndu-le după război. Inteligent şi devotat idealurilor poporului rom&#226;n, Alexandru Bunescu s-a remarcat at&#226;t &#238;n timpul primei conflagraţii c&#226;t şi după, pe c&#226;nd lucra la Institutul Geografic al Armatei, iar &#238;n 1925 a fost avansat la gradul de căpitan. După terminarea studiilor civile &#238;n 1920 şi apoi &#238;n perioada interbelică, Bunescu s-a afirmat pe plan profesional, &#238;nregistr&#226;nd succese remarcabile. Pe l&#226;ngă faptul că a ajuns proprietarul unei fabrici, a intrat şi &#238;n structurile statului şi a ocupat mai multe funcţii importante: Director la &#8222;Monitorul Oficial&#8221; şi la patru tipografii guvernamentale, membru &#238;n Consiliul director al mai multor instituţii guvernamentale printre care şi la Serviciile Rom&#226;ne de Poştă, Telegraf şi Telefon. Ajunge chiar secretar - asistent &#238;n Ministerul Lucrărilor Publice şi al Comunicaţiilor. &#206;n 1940 este silit să demisioneze din toate funcţiile guvernamentale de către guvernul fascist de atunci, datorită naţionalităţii soţiei lui, pentru că doamna Bunescu era evreică.&#160; &#160;&#160;&#160; &#160;Se relansează &#238;n ingineria construcţiilor şi devine membru activ al Partidului Naţional Ţărănesc al lui Maniu &#238;n 1940; ulterior face parte din Comitetul Executiv al partidului şi este numit subsecretar de stat &#238;n guvernul Generalului Rădescu.&#160;&#160;&#160;&#160; &#160; Comuniştii &#238;l arestează &#238;n 1947 şi după eliberare, &#238;n perioada august 1947 &#8211; octombrie1948 se ascunde, fiindu-i teamă, iar apoi hotărăşte &#238;mpreună cu soţia lui să părăsească Rom&#226;nia plec&#226;nd spre Israel, via Iugoslavia. &#160;&#160; Acesta era &#238;n linii mari, trecutul omului pe care nea Mitică &#238;l cunoscuse, &#238;mpreună cu soţia sa, &#238;n lagărul iugoslav. Destinul a făcut ca &#238;n anii ce au urmat, nea Mitică să-i re&#238;nt&#226;lnească. Familiei Bunescu nu i-a plăcut &#238;n Israel şi a plecat de-acolo &#238;n Franţa, iar după doi ani, cei doi soţi au trecut Atlanticul şi s-au stabilit la New York.&#160;&#160; Amintirile despre familia Bunescu au fost aşezate cu grijă &#238;n tainiţele sufletului său, deoarece &#238;ntotdeauna i-a simţit aproape pe Alexandru şi Sonia: &#8222;Eram la Paris şi lucram &#238;ntr-un restaurant, spălam vase; doamna Bunescu &#238;mi aducea ciorapi spun&#226;ndu-mi: Aici ai nevoie de ciorapi, stai mult &#238;n picioare şi transpiri! Erau nişte oameni minunaţi!&#8221;&#160;&#160;&#160;&#160; &#160; &#206;n Franţa, Alexandru Bunescu &#238;şi confirmă din nou capacitatea de lider, ajung&#226;nd la un moment dat vicepreşedinte al Grupului pentru Europa Unită; el ţinea &#238;n permanenţă&#160; legătura cu guvernul francez, prezent&#226;ndu-i informaţii despre adevărata situaţie din Rom&#226;nia acelor vremuri. &#160;&#160;&#160;&#160; &#160; De la Paris, familia Bunescu a plecat &#238;n Statele Unite, la New York iar nea Mitică s-a &#238;ndreptat spre Canada, stabilindu-se &#238;n provincia Quebec, la Montreal. Au păstrat tot timpul legătura şi peste c&#226;ţiva ani i-a vizitat la New York, unde Bunescu a lucrat la diverse firme de consultanţă &#238;n construcţii. &#206;n acelaşi timp a fost un &#238;nflăcărat luptător &#238;mpotriva comunismului, colabor&#226;nd cu mai multe posturi de radio anticomuniste, cum ar fi Europa liberă şi Vocea Americii. A avut o activitate deosebită şi a ocupat numai funcţii de conducere &#238;n diverse comitete şi asociaţii ale rom&#226;nilor din diaspora.&#160;&#160;&#160;&#160; &#160; Nea Mitică mi-a vorbit cu mare admiraţie despre aceşti oameni: pe de-o parte mi-l descria pe omul, profesionistul şi nu &#238;n ultimul r&#226;nd pe rom&#226;nul Alexandru Bunescu, iar pe de alta, nu uita să amintească mereu bunătatea de nedescris şi grija ce i-a purtat-o Sonia&#160; Bunescu. &#160;&#160;&#160;&#160; &#160; &#206;ntotdeauna &#238;nt&#226;lnirile lor, &#238;n vizitele pe care le făcea la New York, erau pline de farmec şi de căldură. Ore &#238;n şir stăteau şi povesteau, amintindu-şi de zilele trăite &#238;mpreună &#238;n lagărul din Iugoslavia şi apoi &#238;n Italia sau Franţa. Toţi trei rememorau momentele petrecute &#238;n Franţa, la Paris, iar nea Mitică era marcat cel mai tare de dorul acelor vremuri. Doamna Bunescu, impresionată de dorinţa lui de-a revedea Franţa, i-a spus, &#238;ntr-o zi, fără nici o ezitare: Du-te la Paris! &#206;ţi plătesc eu biletul de avion. Şi i l-a plătit!&#160; &#160;&#160;&#160; &#160;&#8222;Aceşti oameni m-au ajutat enorm!&#8221; &#8211; a continuat nea Mitică, afirm&#226;nd cu toată convingerea: &#8222;Ăştia sunt evreii, ei nu uită o binefacere; pe de altă parte, ce te costă să faci un bine dezinteresat?&#8221;&#8222;Dacă mă tai la un deget, din mine curge s&#226;nge roşu, galben şi albastru&#8221;&#160;&#160;&#160;&#160; &#160; Pe c&#226;nd Dumitru Sinu era la Montreal, nu ştiu cum s-a &#238;nt&#226;mplat, dar şi acolo a avut parte de prieteni şi cunoştinţe - evrei de care-şi amintea şi acum perfect. &#206;nseamnă că momentele trăite &#238;n preajma acestora au rămas bine &#238;ntipărite &#238;n mintea sa ascuţită şi mult i-au folosit &#238;nvăţămintele lor! Aş putea spune că &#238;n multe din acţiunile sale i-au folosit drept model, pentru că avea o admiraţie deosebită pentru spiritul lor &#238;ntreprinzător, pentru inteligenţa lor sclipitoare, pentru agilitatea de care dădeau dovadă, &#238;n tot ce-au clădit de-a lungul istoriei lor zbuciumate.&#160; &#160;&#160;&#160; &#160;&#8222;Domnul Altaras şi domnul Trotuşan erau doi evrei rom&#226;ni care lucrau la Montreal, la curăţat zăpada. Erau nişte persoane deosebite: De-l &#238;ntrebai pe domnul Trotuşan dacă este rom&#226;n, acesta răspundea fără să stea pe g&#226;nduri: dacă mă tai la un deget, din mine curge s&#226;nge roşu, galben şi albastru! - şi-a amintit nea Mitică z&#226;mbind admirativ &#8211; degeaba &#238;ncerca avocatul Nichita Tomescu, membru marcant al diasporei din Montreal să-i infirme spusele, zic&#226;ndu-i: Curge pe naiba! Nu curge nimic!&#8221;&#160; &#160;&#160;&#160; &#160; Pe domnul Altaras dacă-l salutai &#238;n orice limbă, el &#238;ţi răspundea &#238;n rom&#226;neşte; c&#226;nd vorbea cu nea Mitică despre Rom&#226;nia spunea plin de m&#226;ndrie: Măi Mitică, ce ţară minunată am avut!. Era sincer şi deschis şi iubea mult Rom&#226;nia. Avocatul Nichita Tomescu &#238;nsă &#238;i tachina mereu spun&#226;ndu-le mai &#238;n glumă, mai &#238;n serios: Aţi făcut bani, de aia aţi iubit Rom&#226;nia!. Ager la minte şi foarte sigur pe spusele sale, evreul &#238;nsă nu s-a lăsat intimidat: Măi, bani au făcut şi ungurii şi saşii, dar n-au &#238;nvăţat limba rom&#226;nă ca şi noi! N-au devenit niciodată at&#226;t de rom&#226;ni! &#8211; lăs&#226;ndu-l astfel pe Nichita Tomescu fără replică.&#160;&#160;&#160;&#160; &#160; Nu o dată, &#238;n discuţiile purtate cu el, domnul Altaras &#238;i spunea lui nea Mitică ce mult regretă că a trebuit să plece din Rom&#226;nia: Tu nu ştii, măi Mitică, pentru că erai la Cucuieţii din Vale, dar la Bucureşti se manevrau at&#226;ţia bani!. Tomescu, care asista la discuţii spunea: Este clar ceea ce se spune, că &#238;ntotdeauna acolo unde sunt evrei e şi gheşeft. Dacă din &#238;nt&#226;mplare asista la acest gen de discuţii contradictorii, nea Mitică &#238;i spunea lui Tomescu fără nici o rezervă: &#8222;Domnule, pe mine m-au ajutat evreii! Nu m-a ajutat nici un rom&#226;n. Evreii m-au ajutat şi cu afacerile dar şi cu sfaturi de valoare!&#8221;.&#160;&#160; &#160;&#160;&#160; &#160;&#160;&#160; &#160;&#160;&#160; &#160;&#160;&#160; Oameni talentaţi la business&#160; &#160;&#160;&#160; &#160;Nea Mitică era prieten cu Altaras şi uneori mergea la el acasă şi petreceau ore &#238;n şir, povestind. &#206;l asculta &#238;ntotdeauna cu atenţie şi cu mare plăcere, pentru că de fiecare dată avea de &#238;nvăţat c&#226;te ceva din experienţa evreului. Era o dată cu Radu-Spital, cel de care am amintit &#238;ntr-o relatare anterioară, &#238;n vizită la Altaras şi st&#226;nd la o şuetă, evreul, &#238;n mare formă ca de obicei, le-a dezvăluit c&#226;teva dintre secretele afacerilor. Omul acesta făcuse o adevărată pasiune pentru monedele din aur. &#206;i &#238;ntrerupea pe cei doi prieteni: Măi, ia ascultaţi voi conversaţia aceasta! Ştiţi cui telefonez acum? Lui &#171;madame Steinberg&#187;! E cea mai bogată femeie din Montreal. O suna periodic şi cumpăra de la ea monede din aur la un preţ convenabil. Ştia să-i intre pe sub piele şi exploata slăbiciunea femeii, obţin&#226;nd &#238;ntotdeauna un preţ foarte bun pentru monedele at&#226;t de dragi lui. Şi reuşea să cumpere la preţul care-l avantaja, bine&#238;nţeles!&#160; &#160;&#160;&#160; &#160;&#8222;M-a &#238;ntrebat domnul Altaras dacă nu cunosc pe cineva la Toronto, dacă nu am un prieten acolo. Eu &#238;l aveam pe Aron, un prieten care se stabilise de mulţi ani &#238;n acel oraş canadian. Aron avea legături str&#226;nse cu companii din Rom&#226;nia, care exportau mărfuri diverse &#238;n toată lumea. I-am făcut legătura şi Altaras a plecat de &#238;ndată la Toronto pentru a demara o colaborare cu el&#8221;, &#238;mi relatează nea Mitică z&#226;mbind cu sub&#238;nţeles. De-acum &#238;l cunoşteam şi &#238;mi dădeam seama că din ce &#238;mi povestea, precis că avusese şi el ceva de &#238;nvăţat. &#160; &#160;&#160;&#160; &#160;Altaras avea o comandă de ghete fabricate &#238;n Rom&#226;nia, pentru un magazin din Toronto;&#160; era vorba de vreo 3.000 de perechi. &#206;ncep&#226;nd colaborarea cu Aron - cel mai cunoscut intermediar pe relaţia cu Rom&#226;nia -, a fost pus &#238;n legătură cu un alt evreu rom&#226;n care i-a facilitat &#238;ncheierea contractului cu producătorul de &#238;ncălţăminte &#8222;Dermata&#8221;- Cluj.&#160; Altaras a comandat de &#238;ndată 3.000 de perechi de ghete.&#160; &#160;&#160;&#160; &#160;Ei, dar frumuseţea şi mai ales miezul afacerii acum urmează! C&#226;nd marfa a ajuns la destinaţie, Altaras a constatat cu stupoare că primise toate cele 3.000 de perechi, dar toate ghetele erau pentru piciorul st&#226;ng. Ce putea face cu 6.000 de ghete pentru acelaşi picior? &#206;nfuriat la culme, omul a contactat imediat evreul care-i mijlocise afacerea, reclam&#226;nd situaţia creată. Calm, acesta l-a liniştit &#238;ntr-un fel specific pentru cei rutinaţi &#238;n afaceri: Păi ţi le-am trimis şi pe cele pentru piciorul drept, sunt deja pe drum.&#160;Spune-le că se rezolvă problema, doar că va trebui să mai cumpere &#238;ncă 3.000 de ghete pentru piciorul drept. Isteţ, nu? Doar că această atitudine putea avea două tăişuri: relaţia putea fi stopată pentru totdeauna &#238;n urma acestui incident voit, cu scopul de a determina beneficiarul să majoreze comanda. &#160;&#160;&#160;&#160; &#160; Cu siguranţă că Nea Mitică a ştiut să tragă &#238;nvăţăminte din această &#238;nt&#226;mplare, răm&#226;n&#226;nd la latitudinea sa, să decidă dacă merită sau nu să uzeze de astfel de tehnici &#238;n derularea unei afaceri.&#160;&#160;&#160;&#160; &#160; Ştia nea Mitică multe astfel de &#238;nt&#226;mplări despre modul &#238;n care s-au &#8222;descurcat&#8221; rom&#226;nii evrei. &#8222;Ştiau să facă business - &#238;mi spune prietenul meu octogenar.&#160;Nu &#238;nveţi de la rom&#226;ni aproape nimic. Noi ştim foarte puţin să facem comerţ. Evreii au trăit prin toate ţările şi au &#238;nvăţat cum să se descurce. Ştiu să se impună, jos pălăria!&#8221;&#160;&#160; &#160;&#160;&#160; &#160;&#160;&#160; &#160;&#160;&#160; &#160;&#160;&#160; &#8222;Dar cum sunt evreii?&#8221;&#160; &#160;&#160;&#160; &#160;Evreii au constituit pentru nea Mitică &#238;ntotdeauna motiv de admiraţie şi &#238;n acelaşi timp, modele de viaţă demne de urmat. Mi-a vorbit despre istoria poporului evreu, despre prigoana şi suferinţele evreilor de-a lungul vremii şi nu &#238;n ultimul r&#226;nd, despre &#238;nvăţămintele cu care a rămas de la ei, studiindu-le istoria şi trăind &#238;n preajma lor. &#160; &#160;&#160;&#160; &#160;Cu o uşurinţă de nedescris mi-a povestit despre iudaism, despre haşidismul fondat &#238;n Podolia secolului al XVIII-lea, precum şi despre toate curentele legate de iudaism, exemplific&#226;ndu-mi cu citate din marii g&#226;nditori ai vremurilor, fiecare idee adusă &#238;n discuţie. N-a uitat să-mi vorbească nici de anti-semitism, fiind bine informat, pentru că el citea enorm la vremea aceea a tinereţii, av&#226;nd grijă să-şi ia porţia zilnică de cunoaştere din lumea minunată a cărţilor! &#160; &#160;&#160;&#160; &#160;Citisem povestea lui Rabbi Israel, un făcător de minuni despre care se spune că &#238;n urmă cu două sute de ani trăia &#238;ntr-o colibă &#238;ndepărtată din Munţii Carpaţi. Unii spun că nu a existat niciodată!? Acest Rabbi Israel a cobor&#226;t din munţi pentru a-i &#238;nvăţa pe oameni să trăiască cu bucurie nemăsurată, căci bucuria din fiecare lucru viu, spunea el, este forma cea mai &#238;naltă de venerare. A plecat &#238;nspre Podolia, Ucraina de astăzi, la nord de Cernăuţi, unde a&#160; devenit magician popular şi maestru spiritual, a atras o mulţime de discipoli la sf&#226;rşitul secolului al XVIII-lea. A fost o mişcare destul de mare, cunoscută sub numele de haşidism, o mişcare mistică foarte intensă, care a schimbat peisajul intelectual evreiesc al zonei geografice amintite. Le vorbea oamenilor despre sfinţenia pădurilor, a c&#226;mpiilor, a pietrelor, a ierbii, toate conţin&#226;nd o sc&#226;nteie din Sufletul viu; fiecare act al vieţii, respiraţia, m&#226;ncatul, mersul, trebuie &#238;ndeplinit cu bucurie, extaz, căci fiecare dintre ele vorbeşte despre Dumnezeu. Le spunea că dorinţa inimii de a adora este mai preţioasă dec&#226;t forma sau locul adorării. &#206;n jurul său se adunaseră mulţi discipoli la vremea aceea şi pentru faptele minunate şi &#238;nvăţăturile lui, Rabbi Israel a fost numit Baal Shem Tov, care &#238;nsemna &#8222;Maestrul Numelui Minunat&#8221;. Cariera lui s-a &#238;ncheiat &#238;ntr-un t&#226;rg &#238;n Podolia care se cheamă Miedzibusz.&#160;&#160;&#160;&#160; &#160;&#8222;Pentru evrei, &#238;n fiecare epocă, a studia, a activa &#238;n domeniul comerţului, &#238;n viaţa culturală şi ştiinţifică a rămas o tradiţie; ei nu munceau din greu, aveau profesii care foloseau mai mult creierul dec&#226;t braţele, dar munceau ore multe! Nu o dată mi s-a spus: Eşti ca evreii!. Dar să ştii că lumea nu-i cunoaşte cu adevărat! Vrei să ştii cum sunt evreii?&#8221;- şi vocea lui nea Mitică şi-a schimbat tonul. &#160; &#160;&#160;&#160; &#8222;Evreii spun: unde e bine, acolo e patria! (Ubi bene ibi patria!)&#8221; &#206;l completez spun&#226;ndu-i că expresia este cunoscută de la grecul Aristofan &#238;n comedia Plutus; de asemenea poetul latin Pacuvius o foloseşte &#238;ntr-un vers; că alţii spun dimpotrivă: Unde-i patria, acolo-i bine (Ubi patria, ibi bene!)&#8221;. &#8222;Ce mai, domnule, sunt silitori, riguroşi şi se dedică muncii lor: dacă un evreu e avocat, el va lupta să fie cel mai bun, dacă e medic, cu siguranţă se va afla printre medicii de top!&#8221; Şi Dumitru Sinu continuă să mă uimească cu felul &#238;n care abordează un subiect prin care, involuntar, fiecare dintre noi, c&#226;nd se referă la el, face imediat o asociere a evreilor cu banii! &#8222;De mii de ani, evreii au descoperit că fiecare om are un preţ, iar preţul omului este banul! De la o generaţie la alta, acest concept s-a moştenit, devenind oarecum leit-motivul existenţei lor: trebuie să faci c&#226;t mai mulţi bani, pentru că niciodată nu se ştie c&#226;nd e nevoie de un om valoros, care să aibă şi un preţ c&#226;t mai mare!&#8221; Interesant mod de a g&#226;ndi, nu? Pragmatici prin excelenţă, evreii sunt inteligenţi şi agili dar au şi un şarm aparte, umorul lor fiind renumit. Răsfoindu-i &#238;nsemnările, am citit &#238;n caietul lui nea Mitică o sumedenie de maxime şi cugetări cu şi despre evrei; am reţinut un banc ce reflectă faptul că nici atunci c&#226;nd sunt la necaz, spiritul de glumă nu-i părăseşte: un evreu a simţit că i se apropie sf&#226;rşitul şi &#238;i spune nevestei lui: Cheamă-l pe&#160; preot, cred că mi-a sosit ceasul! Soţia s-a uitat la el mirată răspunz&#226;ndu-i: &#206;n viaţa ta n-ai chemat niciun preot, mai are rost să-l chemi acum?&#160; &#160;&#160;&#160; &#160;&#160;&#160; &#160;&#160;&#160; &#160;&#160;&#160; &#8222;Spionaj &#238;n sinagogă?&#8221;&#160;&#160; Amintindu-şi o &#238;nt&#226;mplare petrecută la Halifax, pe vremea c&#226;nd vieţuia &#238;n Canada, nea Mitică a ţinut să mi-o povestească. Fascinat de tot ce &#238;nsemnau evreii şi dorind să vadă cum se desfăşoară un program religios la ei, a intrat &#238;mpreună cu soţia sa &#238;ntr-o sinagogă din acest oraş. &#160;&#160; &#206;n timpul slujbei religioase, Dumitru Sinu &#8211; după cum obişnuia atunci c&#226;nd se documenta &#8211; a scos un pix şi o h&#226;rtie şi a &#238;nceput să-şi noteze ce considerase că trebuie reţinut. De &#238;ndată ce-a fost văzut, l&#226;ngă el au apărut c&#226;teva persoane, spun&#226;ndu-i politicos că este o problemă cu scrisul &#238;n sinagogă, că este interzis! Nea Mitică şi-a cerut scuze şi le-a spus pe un ton calm că se află pentru prima dată &#238;ntr-un astfel de lăcaş. Doamna Nicole, soţia lui a intervenit apoi &#238;ntr-o franceză impecabilă, confirm&#226;ndu-i spusele şi liniştindu-i pe cei ce &#238;l asaltaseră cu &#238;ntrebări. &#160;&#160; &#206;ntreb&#226;ndu-l apoi pe Mitică cum a intrat &#238;n sinagogă, acesta le-a răspuns pe-un ton glumeţ dar ceva mai ridicat: &#8222;Pe uşă! Cum pe unde am intrat?&#8221;. Se vede treaba că nici rom&#226;nul nostru nu era lipsit de umor, ştia şi cum şi c&#226;nd să-şi folosească spiritul.&#160;&#160; &#8222;Datorită unui evreu am eu astăzi hotelul!&#8221;&#160;&#160;&#160;&#160; &#160;&#8222;Dacă vrei să reuşeşti &#238;n viaţă fă-ţi cel puţin un prieten evreu!&#8221; asta mi-a spus nea Mitică spre finalul dialogului nostru, care dura deja de c&#226;teva ore bune, povestindu-mi apoi cum a ajuns el să fie proprietarul unui hotel. &#160;&#160;&#160;&#160; &#160;La scurt timp după sosirea &#238;n California, a avut norocul să lucreze &#238;n Laguna Beach, ca manager la un hotel care aparţinea lui Max Sobelman, un evreu născut &#238;n Rom&#226;nia dar crescut şi educat la New York. Văz&#226;ndu-l pe Mitică om serios, conştiincios, riguros şi priceput &#238;n ceea ce făcea, evreul l-a chemat &#238;ntr-o zi &#238;n biroul său şi i-a spus că p&#226;nă la sf&#226;rşitul acelui an dacă profitul hotelului se va ridica la o anumită sumă, &#238;i promite că-l va ajuta să deţină şi Mitică, propriul lui hotel.&#160;&#160;&#160;&#160; &#160;Cum rom&#226;nul nostru nu era lipsit nici de inteligenţă şi nici de ambiţie şi cum stimulentul nu era unul de neglijat, s-a pus serios pe treabă şi a izbutit ca la data bilanţului, cifrele să-i fie favorabile. Evreul s-a ţinut de cuv&#226;nt, l-a ajutat să obţină un &#238;mprumut avantajos şi i-a v&#226;ndut chiar unul dintre motelurile sale.&#160;&#160;&#160;&#160; &#160;Fiind descurcăreţ prin excelenţă, &#238;ntr-un timp neaşteptat de scurt, nea Mitică, rom&#226;nul plecat &#238;n lumea largă de prin &#238;mprejurimile Sibiului să-şi caute norocul &#8211; a reuşit să ramburseze &#238;ntreg &#238;mprumutul (&#238;n aproximativ de doi ani), devenind astfel proprietar cu drepturi depline asupra hotelului: &#8222;Datorită unui evreu am eu astăzi hotelul!&#8221;, a repetat Dumitru Sinu, plin de recunoştinţă faţă de cel care l-a ajutat &#238;ntr-un moment &#238;n care nici nu visase!Octavian D. CurpaşPhoenix, Arizona]]></content>
		</entry>
		<entry>
			<author><name>Evreu Israel</name></author>
			<title><![CDATA[Israel: Acord pentru formarea unei majoritati parlamentare intre Likud, Yair Lapid si Caminul Evreiesc ]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://evrei.net/index.php?c=427" />
			<id>tag:evrei.net,2003:/c=427</id>
			<published>2013-03-13T19:36:00Z</published>
			<updated>2013-03-13T19:36:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[Un acord a fost incheiat miercuri intre premierul israelian,  Benjamin Netanyahu, si partenerul sau laic Yair Lapid pentru formarea  viitorului guvern, anunta AFP.Potrivit acestui acord,  ministerul Educatiei,  (113 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://evrei.net/index.php?c=427"><![CDATA[Un acord a fost incheiat miercuri intre premierul israelian,  Benjamin Netanyahu, si partenerul sau laic Yair Lapid pentru formarea  viitorului guvern, anunta AFP.Potrivit acestui acord,  ministerul Educatiei, care constituia principalul mar al discordiei, va  fi atribuit Yesh Atid, partidul lui Yair Lapid, care va fi ministru de  Finante, anunta mai multe televiziuni si posturi de radio din Israel.Partidul lui Yair Lapid a fost marea surpriza a alegerilor din 22 ianuarie, obtinand 19 parlamentari din 120.Ministerul de Interne, disputat si el, va reveni in schimb Likud, partidul lui Benjamin Netanyahu, a precizat radioul militar.... Israel: Acord pentru formarea unei majoritati parlamentare intre Likud, Yair Lapid si Caminul Evreiesc ]]></content>
		</entry>
		<entry>
			<author><name>Evreu Israel</name></author>
			<title><![CDATA[UE trebuie sa recunoasca Hezbollah drept organizatie terorista pentru a preveni noi atacuri asupra cetatenilor nevinovati, inclusiv a celor romani - Dan Ben-Eliezer, ambasadorul Israelului in Romania ]]></title>
			<link rel="alternate" type="text/html" href="http://evrei.net/index.php?c=426" />
			<id>tag:evrei.net,2003:/c=426</id>
			<published>2013-02-08T16:07:00Z</published>
			<updated>2013-02-08T16:07:00Z</updated>
		    <summary type="html"><![CDATA[Uniunea Europeana trebuie sa recunoasca faptul ca Hezbollah este  o organizatie terorista si sa o includa pe lista cu asemenea entitati,  afirma ambasadorul Israelului la Bucuresti, Dan Ben-Eliezer,  (173 words)]]></summary>
		    <content type="html" xml:base="http://evrei.net/index.php?c=426"><![CDATA[Uniunea Europeana trebuie sa recunoasca faptul ca Hezbollah este  o organizatie terorista si sa o includa pe lista cu asemenea entitati,  afirma ambasadorul Israelului la Bucuresti, Dan Ben-Eliezer, intr-un  editorial transmis HotNews.ro dupa ce autoritatile bulgare au anuntat ca gruparea siita se afla in spatele atacului terorist cu bomba din 18 iulie 2012, din Burgas.&#34;Terorismul  nu are granite si este momentul ca Uniunea Europeana sa recunoasca  faptul ca Hezbollah este o organizatie terorista si sa o includa pe  lista cu asemenea entitati. Aceasta decizie ar insemna un pas important  in lupta impotriva terorismului, deoarece ar oferi baza legala pentru  monitorizarea mai indeaproape a activitatii internationale a Hezbollah,  dar si un mijloc de a pune presiune asupra tranzactiilor financiare si  activitatilor criminale prin intermediul carora isi poate indeplini  atacurile teroriste&#34;, afirma Dan Ben-Eliezer.
UE  trebuie sa recunoasca Hezbollah drept organizatie terorista pentru a  preveni noi atacuri asupra cetatenilor nevinovati, inclusiv a celor  romani - Dan Ben-Eliezer, ambasadorul Israelului in Romania ]]></content>
		</entry></feed>